Miercuri, 24 aprilie 2013 - 507 - "Noaptea şi Oraşul"

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 24 APRILIE 2013 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului american, JULES DASSIN:

"NOAPTEA ŞI ORAŞUL"

("The Night and the city”, 1950 – alb/negru – 91 minute)

*subtitrare în engleză

Cronica de prezentare a filmului pe AltIaşi, realizată de Iosif Prodan:

„Filmul spune povestea lui Harry Fabian (Richard Widmark), un borfaş de duzină care visează la o viaţă liniştită întreţinută cu mulţi bani (evident, furaţi). A încercat diverse spargeri cu tot felul de scheme complicate, dar, în sfârşit, dă peste o şansă cu care te-ntâlneşti o dată-n viaţă. Plănuieşte să preia frâiele unui joc de wrestling de la promotorul şi interlopul Kristo (Herbert Lom), manipulându-l cu ajutorul tatălui acestuia, un superstar wrestler ieşit la pensie (Stanislaus Zbyszko).” (sursa: wikipedia.org)

În epocă, filmul n-a fost foarte bine primit, publicul mai degraba evitându-l din cauza proporţiei covârşitoare în care Răul stăpâneşte toată povestea. Critica a mers ceva mai departe în analiza lui Night and the City remarcând şi de data aceasta talentul lui Dassin, dar neînţelegând de ce îşi pierde realmente vremea cu scenarii atât de slabe (opinie apăruta în cotidianul „The New York Times”).

Zece ani mai târziu, o dată cu revirimentul filmului noir în cinematografia europeană, lung-metrajul lui Dassin este redescoperit şi apreciat la adevărata lui valoare. Criticii văd în Night and the City o dramă existenţială, foarte puternică la nivel emoţional, influenţată de opera lui Orson Welles şi fiind totodată un film deosebit de relevant pentru ce înseamnă pathos şi disperare în noir-ul anilor ’50.

Night and the City durează 91 minute şi, din câte ştim, n-a rulat vreodată pe marile ecrane din România."

Vă aşteptăm la ultimul film din cadrul medalionului dedicat regizorului Jules Dassin,

Echipa Clubul Cinefililor.

Miercuri, 17 aprilie 2013 - 506 - "Autostrada hoţilor"

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 17 APRILIE 2013 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului american, JULES DASSIN:

"AUTOSTRADA HOŢILOR"

("Thieves' Highway”, 1949 – alb/negru – 94 minute)

*subtitrare în engleză

Vă aşteptăm la al treilea film din seria Jules Dassin,

Echipa Clubul Cinefililor.

Miercuri, 10 aprilie 2013 - 505 - "Rififi"

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 10 APRILIE 2013 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului american, JULES DASSIN:

"RIFIFI"

("Du rififi chez les homes”, 1955 – alb/negru – 118 minute)

*subtitrare în română

Cronica de prezentare a filmului pe AltIaşi, realizată de Iosif Prodan: 

„Tony Stephanois, abia ieşit din închisoare şi supărat pe propria iubită, decide să-şi unească forţele cu amicii lui, Jo şi Mario, pentru realizarea unei spargeri ambiţioase...Deşi, iniţial, acesta refuzase oferta lui Mario, revine cu condiţia măririi mizei, motiv pentru care au nevoie şi de un specialist italian.” (sursa: cinemagia)

Filmul este o adaptare după romanul omonim scris de Auguste le Breton şi reprezintă prima producţie făcută de Jules Dassin în exil, după ce fusese nevoit să părăsească America. Cu un buget extrem de mic, fără staruri în rolurile principale şi cu o echipă tehnică plătită mediocru, Rififi este considerat unul dintre cele mai bune filme noir din istoria cinematografiei. Iniţial, Jean-Pierre Mellvile, unul dintre părinţii Noului Val Francez şi, indiscutabil, cel mai mai bun regizor de noir francez, trebuia să realizeze acest film, dar probleme personale l-au determinat să părăsească proiectul. Dassin, dupa ce fusese sabotat de diplomaţii americani în alte două proiecte pe care ar fi trebuit să le facă în Europa, preia frâiele producţiei, deşi, în paranteză fie spus, îi displăcea profund romanul lui Le Breton.

Regizorul Jules Dassin provine dintr-o familie de ruşi-evrei, refugiaţi în Statele Unite ale Americii la începutul secolului trecut. E implicat în scandalul cineaştilor de pe blacklist-ul ipoteticilor simpatizanţi comunişti, după ce în anii ’30 devenise membru al Partidului Comunist American, organizaţie pe care o părăseşte după ce Stalin semnează un pact cu Adolf Hitler. Asta nu-l va salva însă de o perioadă de exil în Europa, loc unde va şi muri, în 2008, la vârsta de 96 de ani.

Totuşi soarta l-a răsplătit pentru filmele făcute pe Bătrânul Continent cu o serie de nominalizări şi premii la Festivalul de Film de la Cannes şi chiar la Premiile Oscar, unde, probabil, n-ar fi ajuns niciodată dacă ar fi continuat să facă filme în America. În anii ’70, după ce vânătoarea de comunişti se terminase, va reveni în Lumea Noua, forţat fiind să părăsească Europa din pricina unor alte implicări politice.

Du Rififi chez les hommes n-a rulat în cinema-urile din România."

*** Moartea lui Roger Ebert: (sursa - Chicago Sun-Times)

"Americanul Roger Ebert, primul critic de film care a fost recompensat cu prestigiosul premiu Pulitzer, a murit joi, 4 aprilie 2013, la vârsta de 70 de ani, a anunţat cotidianul Chicago Sun-Times, publicaţia cu care influentul jurnalist a colaborat timp de peste 40 de ani.

Roger Ebert "a celebrat excelenţa în cinematografie, denunţând în acelaşi timp calitatea slabă, lipsa de originalitate şi mediocritatea (anumitor filme), cu o privire ascuţită, un spirit viu şi o cultură vastă, care i-au încântat pe milioanele sale de cititori şi de telespectatori", scrie Chicago Sun-Times, potrivit AFP.

Regizorul american Martin Scorsese, care lucrează la un film consacrat celebrului critic american, consideră că moartea acestuia reprezintă "o pierdere incalculabilă pentru cultura cinematografică şi pentru critica de film". "Este o pierdere şi pentru mine. Roger a fost întotdeauna un sprijin, a fost întotdeauna alături de mine când aveam cel mai mult nevoie, când acest lucru conta cu adevărat - încă de la început, atunci când fiecare cuvânt de încurajare era preţios", a spus Scorsese. Cineastul Steven Spielberg a declarat la rândul său: "Roger adora filmele. Ele erau viaţa lui. Cronicile sale de film mergeau dincolo de două degete mari ridicate în sus sau de doua degete mari orientate în jos. Scria cu pasiune, deţinând o mare putere de cunoaştere a cinema-ului şi a istoriei sale". 

"Thank you for going on this journey with me. I' ll see you at the movies." 

(Roger Ebert - 1942-2013)

Miercuri, 3 aprilie 2013 - 504 - "Forţa brută" - medalion regizorul american JULES DASSIN

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 3 APRILIE 2013 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului american, JULES DASSIN:

"FORŢA BRUTĂ"

("Brute Force”, 1947 – alb/negru – 98 minute)

*subtitrare în engleză

(regizorul Jules Dassin)

Cronica de prezentare a filmului pe AltIaşi, realizată de Iosif Prodan: 

"La Clubul Cinefililor, luna aprilie îi este dedicată regizorului american Jules Dassin. Prima proiecţie are loc miercuri, 3 aprilie, de la ora 18, când se va putea vedea filmul Brute Force (1947), cu Burt Lancaster în rolul principal şi cu Richard Brooks (cel care a regizat celebrul Cat on a Hot Tin Roof din 1958) pe post de scenarist. 

„Filmul începe cu o întunecoasă şi ploioasă dimineaţă la Închisoarea Westgate. Mai mulţi prizonieri înghesuiţi într-o celulă urmăresc pe fereastră cum Joe Collins (Burt Lancaster) îşi îndeplineşte perioada de carceră solitară. Joe e nervos şi se gândeşte să evadeze, iar paznicul reuşeşte cu greu să păstreze disciplina. Şeful său, Căpitanul Munsey (Hume Cronyn) este un sadic care îi manipulează pe prizonieri creând conflicte între ei ca să-i poată pedepsi.” (sursa: en.wikipedia.org)

Apariţia acestui film în 1947 e strâns legată de evenimentele petrecute cu un an înainte la Închisoarea din Alcatraz când, în urma unei tentative eşuate de evadare, trei prizonieri şi doi gardieni au fost omorâţi. În epocă, Brute Force – aşa cum e anunţat încă din titlu – a fost considerat unul dintre cele mai violente filme care au ajuns pe marele ecran, iar Oliver Stone l-a citat printre filmele care l-au influenţat când a făcut Natural Born Killers (1994).

Cronicile de întâmpinare din Variety sau New York Times au tratat pe larg problematica condiţiilor inacceptabile de detenţie la care prizonierii erau expuşi, filmul deschizând seria discuţiilor despre etica tratării condamnaţilor din perioada modernă. Peste ani însă, filmul va părea depăşit în ochii „specialiştilor” in noir, dar tematica va reieşi la fel de clar.

Regizorul Jules Dassin provine dintr-o familie de ruşi-evrei, refugiaţi în Statele Unite ale Americii la începutul secolului trecut. E implicat în scandalul cineaştilor de pe blacklist-ul ipoteticilor simpatizanţi comunişti, după ce în anii ’30 devenise membru al Partidului Comunist American, organizaţie pe care o părăseşte după ce Stalin semnează un pact cu Adolf Hitler. Asta nu-l va salva însă de o perioadă de exil în Europa, loc unde va şi muri, în 2008, la vârsta de 96 de ani.

Totuşi soarta l-a răsplatit pentru filmele făcute pe Bătrânul Continent cu o serie de nominalizări şi premii la Festivalul de Film de la Cannes şi chiar la Premiile Oscar, unde probabil n-ar fi ajuns niciodată dacă ar fi continuat să facă filme în America. În anii ’70, după ce vânătoarea de comunişti se terminase, va reveni în Lumea Nouă, forţat fiind să părăsească Europa din pricina unor alte implicări politice...

Brute Force, aşadar, a fost lansat în cinema-urile din SUA în 30 iunie 1947, are 98 de minute şi, din câte se ştie, n-a rulat pe ecranele din România."

Vă aşteptăm la un film despre evadare şi închisoare,

Echipa Clubul Cinefililor.