duminică, 25 mai 2014

Miercuri, 28 mai 2014 - 551 - "Tatăl şi fiul"

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 28 MAI 2014 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului japonez, HIROKAZU KOREEDA:

"TATĂL ŞI FIUL"
("Soshite chichi ni naru”, 2013 – color – 121 minute)
*subtitrare în engleză


Protagonistul lui Like father, like son este Ryota Nonomiya, un om de afaceri de succes, profesional şi financiar. Atunci când află că propriul său fiu a fost schimbat la naştere, Nonomiya trebuie să ia o decizie drastică: să îl caute pe fiul său biologic sau să-l accepte pe fiul pe care l-a crescut ca şi pe propriul său fiu. Probleme aparent minore de familie scot la iveală durerea şi angoasa personajelor.

Vă invităm la un film emoţionant,
Echipa Clubul Cinefililor.

duminică, 18 mai 2014

Miercuri, 21 mai 2014 - 550 - "Îmi doresc..."

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 21 MAI 2014 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului japonez, HIROKAZU KOREEDA:

"ÎMI DORESC..."
("Kiseki”, 2011 – color – 128 minute)
*subtitrare în engleză


"La Clubul Cinefililor luna mai îi este dedicată regizorului japonez Hirokazu Koreeda. Filmul pe care îl puteţi vedea săptămâna aceasta este Kiseki (en. I Wish), din 2011, premiat la festivalurile din San Sebastian şi Hong Kong. Nedistribuit pe marile ecrane din România, probabil pentru că n-a avut un parcurs festivalier ceva mai sonor, este însă proiectat miercuri, 21 mai, de la ora 18 la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Parcul Copou. Accesul în sală se face pe scările din spatele cladirii, intrarea este liberă, iar filmul va fi subtitrat în limba engleză.

Sinopsis: „Koichi, un băiat în vârstă de 12 ani, care a fost separat de fratele său, Ryunosuke, din cauza divorţului părinţilor săi, începe să creadă că noul serviciu de trenuri de mare viteza va crea un miracol când primele trenuri vor trece unul pe lângă celălalt.” (sursa: cinemagia)

Triplu nominalizat pentru Palme d’Or, ultima dată anul trecut cu Soshite chichi ni naru (en. Like Father, Like Son, distribuit şi în România acum câteva luni), totodată şi cel mai recent film al său şi cel care i-a adus şi singurele două premii la Cannes, cel al Juriului din Competiţia Oficială şi cel al Juriului Ecumenic, Hirokazu Koreeda a debutat în 1991. Primul film narativ cu care a ajuns la festivaluri este Maboroshi no hikari, din 1995, selectat în Competiţia Oficială de la Veneţia. Alături de Kiyoshi Kurosawa, Koreeda a preluat ştafeta „japoneză” de la Takeshi Kitano şi Takashi Miike, doi autori remarcabili ai „Ţării Soarelui Rasare”, care încă fac filme, dar care nu mai sunt pe gustul juriilor şi al festivalurilor europene, care acum îi invită şi îi premiază pe primii doi.

Spre deosebire de predecesorii săi care impresionaseră audienţele prin duritate şi violenţă, Koreeda pare mult mai interesat de universul uman emoţional. Dincolo de plot şi de experienţă narativă, filmele sale se concentrează asupra a ceea ce simt personajele în acele momente de cumpănă, care ţin spectatorul de cinema cu sufletul la gură. Acest aspect îl remarca şi renumitul critic Roger Ebert într-o cronică la filmul Kiseki, unde totodată aprecia jocul extrem de reuşit al celor doi fraţi – fraţi şi în realitate -, Koki şi Ohshiro Maeda.

Tony Rayns în "Sight and Sound" vede filmul ca pe o fabulă modernă, în care revizitarea copilăriei, a universului infantil plin de speranţe şi de modificări continue ale perspectivelor prin care viaţa ţi se revelează, fac din Kiseki unul dintre lungmetrajele în care Koreeda îşi rafinează stilul încercat în Maborosi sau Nobody knows.

Aşadar, dacă vreţi să vedeţi ce fel de filme face unul din cei mai activi regizori japonezi contemporani, mergeţi la Clubul Cinefililor!" (sursa: altiasi.ro)

Vă aşteptăm la un film de palmares,
Echipa Clubul Cinefililor.

duminică, 11 mai 2014

Miercuri, 14 mai 2014 - 549 - "Nimeni nu ştie"

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 14 MAI 2014 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului japonez, HIROKAZU KOREEDA:

"NIMENI NU ŞTIE"
("Dare mo shiranai”, 2004 – color – 141 minute)
*subtitrare în engleză


"În ciuda faptului că filmul fost proiectat devreme în programul festivalului, interpretarea lui Yagira mi-a rămas vie în minte." - Quentin Tarantino (Preşedinte al Festivalului de Film de la Cannes) 

Patru fraţi duc o viaţă fericită împreună cu mama lor într-un apartament din Tokyo, deşi existenţa lor este ascunsă proprietarului. Fiecare dintre ei are un alt tată şi niciunul dintre ei nu a mers vreodată la şcoală. Într-o bună zi mama lor îi părăseşte, încredinţându-i în grija fratelui cel mai mare. Copiii fac tot ce le stă în puteri pentru a supravieţui, creându-şi propriile reguli şi valori. Când sunt nevoiţi să interacţioneze cu lumea din afara universului lor închis, echilibrul lor fragil se rupe. Povestea celor patru fraţi impresionează prin fascinaţia prudentă pe care o arată faţă de lume, anxietatea faţă de situaţia disperată în care se află, bunătatea pe care o dovedesc şi prin determinarea lor de a supravieţui hrănindu-se din isteţime şi curaj.

Vă aşteptăm la un film-lecţie de viaţă,
Echipa Clubul Cinefililor.

duminică, 4 mai 2014

Miercuri, 7 mai 2014 - 548 - "Maborosi" - medalion regizorul japonez HIROKAZU KOREEDA

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 7 MAI 2014 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion dedicat regizorului japonez, HIROKAZU KOREEDA:

"MABOROSI"
("Maborosi no hikari”, 1995 – color – 110 minute)
*subtitrare în engleză

(regizorul japonez Hirokazu Koreeda)

(scenă din Maborosi)

Vă aşteptăm la o dramă de familie ecranizată,
Echipa Clubul Cinefililor.

marți, 29 aprilie 2014

Miercuri, 30 aprilie 2014 - Stanley Kubrick - "Dr Strangelove"

Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 30 APRILIE 2014 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion 

MAEŞTRII CINEMA-ULUI REVIZITAŢI - STANLEY KUBRICK:

"DR STRANGELOVE"
("Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb”, 
1964 – alb/negru – 95 minute)
*subtitrare în română

“Confront a man in his office with a nuclear alarm, and you have a documentary. If the news reaches him in his living room, you have a drama. If it catches him in the lavatory, the result is a comedy.” 
- Stanley Kubrick despre DR STRANGELOVE

"Sinopsis: „Generalul Forţelor Aeriene SUA, Jack Ripper, îşi pierde complet minţile şi îşi trimite bombardierele să distrugă URSS-ul. El îi suspectează pe comunişti că poluează «preţioasele fluide corporale» ale americanilor. Preşedintele SUA se întâlneşte cu consilierii lui, iar ambasadorul rus îi spune că, dacă URSS-ul este lovit de vreo arma nucleară, Uniunea va porni un razboi apocaliptic, care va distruge tot ce este viu pe Terra. Peter Sellers îi interpretează pe cei trei oameni ce ar putea opri o astfel de catastrofă. Are să fie oprit bombardamentul la timp sau generalul nebun va reuşi să distrugă lumea?” (sursa: cinemagia)

Nominalizat la principalele categorii ale premiilor Academiei Americane de Film, Dr Strangelove avea să piardă distincţiile pentru Cel mai bun Film, Cel mai bun Regizor şi Cel mai bun Actor într-un Rol Principal în faţa mai digerabilului My Fair Lady (care avea să câştige cam toate premiile posibile în acel an), regizat de George Cukor şi cu Rex Harrison în rolul principal. A patra nominalizare, cea pentru Cel mai bun Scenariu Adaptat o va pierde în faţa lui Becket, unul din puţinele premii ratate la gala din 1965 de My Fair Lady care avea la bază piesa Pygmalion de George Bernard Shaw.

Făcut cu un buget de 10 ori mai mic decât principalul contracandidat de la Oscar, Dr Strangelove a fost produs sub umbrela Columbia Pictures chiar de către regizor. Deşi până la acest film realizase lungmetraje cu titluri cunoscute, ca Lolita sau Spartacus, Stanley Kubrick nu-şi dăduse încă măsura valorii de regizor-cult, ceea ce va deveni însă odată cu acest film.

Regizorul new-yorkez avea să primească nu mai puţin de 13 nominalizari la Oscar în decursul carierei (terminată în 1999, odată cu moartea sa), câştigând Statueta o singura dată, în 1968, pentru Efectele Speciale din 2001: Odiseea Spaţială. Europa l-a premiat însa de mai multe ori decât a reuşit s-o facă ţara natală, chiar de la debutul din 1955, cu Killer’s Kiss, când a obţinut Premiul pentru Cel mai bun Regizor la Locarno. Au urmat apoi nominalizări şi premii la Veneţia, festivalul italian oferindu-i în 1997 şi un Premiu pentru Întreaga Carieră.

După Spartacus, din cauza deselor neînţelegeri cu producătorii şi staff-ul filmelor pe care le realizase, Stanley Kubrick se mută în Anglia unde lucrează în viitoarele filme cu actori autohtoni. Astfel, l-a distribuit în rolul principal al Dr Strangelove pe cunoscutul actor de comedie britanic Peter Sellers, dupa ce îi oferise un rol şi în precedentul film făcut în Marea Britanie de Kubrick, Lolita (1962). Cunoscut publicului larg mai ales pentru interpretările Inspectorului Jacques Clouseau din Pink Panther (1963) şi The Pink Panther Strikes Again (1976), Sellers a fost nominalizat de trei ori la Oscar, de două ori pentru Cel mai bun Actor într-un Rol Principal şi o dată în calitate de co-regizor al unui scurtmetraj de ficţiune, The Running Jumping &amp, Standing Still Film din 1960, fără să câştige vreodată statueta.

Dr Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb durează 95 minute şi e perfect actual, dacă privim din prisma conflictului din Ucraina care a readus în discuţie Războiul Rece. (sursa: altiasi.ro)

Vă aşteptăm la un film de calibru,
Echipa Clubul Cinefililor.