Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale "Timpul", vă aşteaptă la Casa de Cultura "Mihai Ursachi" a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 21 IULIE 2010 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion ZHANG YIMOU:
"CASA PUMNALELOR ZBURĂTOARE"
("Shi mian mai fu", 2004 - color - 118 minute)
*subtitrare în română
(Takeshi Kaneshiro în rolul lui Jin)
Zhang Yimou ne duce de data aceasta în anul 859, era noastra, în timpul dinastiei Tang, una dintre cele mai luminate ale istoriei Chinei, care acum însă se află în declin. Împăratul este incompetent, iar guvernul, corupt. Una dintre multele armate rebele este o alianță secretă numită Casa Pumnalelor Zburătoare, o armată care operează în mod misterios, furând de la bogați și dând celor săraci. Doi căpitani ai Poliției (Andy Lau/Takeshi Kaneshiro) sunt însărcinați să-l captureze pe șeful acestor grupări... Cam atâtea detalii de fir epic sunt suficiente prentru stârnirea interesului!
Acest film este încadrabil, ca și în cazul "Eroul", într-o ramură a filmelor de tip wuxia, care presupun un tip de ficțiune asociată legendelor antice chinezești și artelor marțiale. Accentul nu se pune pe aceste două aspecte, ci pe dragostea dintre cele două personaje principale, aflate inițial în tabere opuse. Puse în situații ce presupun alegeri și confruntări de consecințe, Xiao și Jin descoperă că sentimentele lor transcend conflictul de interese, dezideratele politice ale vremii, justețea morală sau prieteniile bazate pe recunoștință.
Desigur, cuvintele acestea v-ar putea induce în eroare să credeți că vă propun un "siropel" romanțios și exagerat, dar nu e deloc așa. Personajele sunt puternice, evoluează credibil unul către celălalt, nota cromatică puternică rămâne amprenta regizorului Yimou, la fel și construirea atmosferei sau intrarea abruptă (tehnică împrumutată din dramaturgie) în acțiune.
Efecte speciale? Sunt! Dar filmul nu se reduce la ele, căci sunt folosite ca mijloc, nu devin scop în sine. Mai bine sunt de reținut: faptul că actrița Ziyi Zhang a petrecut 2 luni de zile cu o fată oarbă, în vârstă de 12 ani, care și-a pierdut vederea din pricina unei tumori cerebrale, detaliile de cinematografie (a fost nominalizat la Oscar pentru acest aspect), de costume, de mise-en-scene atât în plan extins (luptele din pădurea de bambus sau de pe câmp), cât și în plan restrâns (dansul ecoului). Un film cu același impact vizual ca "Eroul", dar cu un alt tip de poetică.
Vă așteptăm în Copou în număr tot mare (la ultimul film am fost 75 de cinefili),
Echipa Clubul Cinefililor.
***Gânduri cinefile de departe - Ștefan Panțiru:
"Cu oarecare întârziere (și cu posibilitatea de a repeta ceva discutat la club): se pare că "DRUMUL SPRE CASĂ" ("Wo de fu qin mu qin", 1999) - primul film din cadrul medalionului Zhang Yimou a fost dedicat lui Abbas Kiarostami și a fost influențat de "GUSTUL DE CIREŞE" (“Ta'm e guilass", 1997) pe care l-am putut vedea toamna trecută la club.
Legătura mi se pare cu atât mai surprinzătoare cu cât Kiarostami pleda pentru filme ne-emoționale în care spectatorul să poată asimila problematica filmului fără să fie "furat" de sentimente (dacă îmi amintesc bine din documentarul prezentat atunci - On the road with Kiarostami), pe când filmele lui Yimou tind să fie, dimpotrivă, foarte lirice.
Datorită structurii ("narațiunea în ramă" - personajul feminin ajuns la bătrânețe / povestea de iubire din tinerețe) și a romantismului care domină povestea aș fi văzut mai degrabă o influență din Titanic (mai ales fiindcă era o referință explicită în posterul care e clar vizibil la un moment dat.
Din păcate însă nu am reușit să găsesc articole / interviuri care să susțină vreuna din legăturile sugerate mai sus. Poate altcineva are mai multe detalii?
Până atunci...mă pregătesc pentru filmul de diseară (cu două ore întârziere din cauza fusului orar) :)"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu