*** Ștefan Panțiru:
Am să profit de faptul că prezentarea filmului este destul de consistentă și n-am să intru în detalii de interpretare. În schimb am să încerc o scurtă descriere a structurii narative, pentru că este unul dintre primii pași în analiza unui film și pentru că fixează câțiva termeni de bază (plan, secvență, act). Pentru mai multe detalii în ceea ce privește analiza secvenței sau a planului, recomand din nou Précis d'analyse filmique (Goliot-Lété, Vanoye, ed. Armand Colin, 2009), pe care m-am bazat și eu în analiza de mai jos.
Câteva concepte de bază:
- cadrul (uneori numit și plan) este definit ca spațiu dintr-un film cuprinzând o succesiune continuă de imagini, înregistrate fără oprirea aparatului de filmat.
- secvența este un ansamblu de cadre constituind o unitate narativă din punct de vedere temporal sau spațial. În particular, o secvență-cadru este o secvență alcătuită dintr-un singur cadru.
- secvența alternată prezintă două acțiuni simultane dar în locații diferite.
- scena este o secvență în care durata proiecției este egală cu durata timpului ficțional.
Segmentarea filmului în acte se face, în general, în funcție de:
- unitatea temporală
- unitatea spațială
- semne specifice de punctuație (ecran negru)
- coerența narativă (fiecare act se concentrează pe un singur eveniment sau pe o serie de eveniment strâns legate între ele)
Pentru filmul de astăzi, împărțirea pe secvențe arată cam în felul următor:
Prolog
2:00 [închisoare] Convorbirea dintre Leila Sten și responsabilul închisorii: este introdus primul personaj.
Actul I.
1. 2:11 [în casă, pe drum] Sosirea Leilei (continuarea genericului) secvență alternată (Leila/Jaacob)
2. 5:12 [în casă] Leila intră în casă și îl întâlnește pe Jaacob (include plan lung ce durează 1:35)
3. 1:14 [în fața casei] Prima vizită a poștașului
4. 3:36 [în grădină] Primul set de scrisori
5. 2:37 [în casă] Patul împănat cu scrisori
6. 2:08 [în fața casei] A doua vizită a poștașului, Leila aruncă o parte din scrisori
7. 3:25 [în grădină] Scrisoarea cu bani
8. 1:06 [în casă] Leila pune banii în cutie
9. 0:17 [în fața casei] Cadru cu drumul și Leila ținând banii în mână
10. 1:48 [în casă] Leila returnează banii în cutie și îl surprinde pe poștaș
11. 0:42 [în grădină] Leila îl eliberează pe poștaș
12. 1:23 [în casă / în fața casei] Poștașul nu mai aduce scrisori
13. 1:40 [în casă] Plouă, discuție la masă
14. 1:12 [în fața casei] Plouă, poștașul nu aduce scrisori
15. 0:41 [în casă] Muzică la radio, Leila bea ceai singură
Actul II.
16. 0:56 [în casă] Ploaia s-a terminat, leila e trezită din somn de Jaacob care-i cere să pună masa
17. 1:05 [pe drum] Jaacob și Leila merg spre biserică (muzică de fundal)
18. 1:22 [în biserică] Jaacob și Leila intră în biserică
19. 0:55 [afară / în biserică] Leila fumează afară, Jaacob încearcă să se roage
20. 4:51 [afară / în biserică] Nu vine nimeni la căsătorie, monologul lui Jaacob
21. 7:34 [în biserică / acasă] Jaacob și Leila încearcă să se sinucidă (secvență alternată) (continuitate dată de coloana sonoră, sunet continuu de fundal)
22. 2:17 [în biserică / acasă] Jaacob se trezește și merge acasă, Leila renunță la sinucidere
23. 1:35 [drum] Leila iese în întâmpinarea poștașului
24. 2:39 [în casă] Monolog Jaacob
25. 1:56 [în fața casei] Leila încearcă să scoată scrisorile din fântână, poștașul sună
26. 8:20 [în grădină] Falsa scrisoare, confesiunea Leilei, scrisorile de la sora ei
27. 1:40 [în grădină] Leila citește scrisoarea de la sora ei, (voce din off, tema muzicală, secvență alternată simetrică cu cea de la început)
28. 0:48 [în casă] Leila intră în casă și îl găsește pe Jaacob căzut, (simetric cu începutul)
29. 2:24 [în fața casei] Înmormântarea
30. 2:38 Genericul de final
Împărțirea pe acte nu e foarte precisă, întregul film ar putea fi considerat într-un singur act, însă împărțirea pe secvențe este ceva mai obiectivă, fiind demarcată de salturi temporale.
Din punct de vedere al duratei, distribuția secvențelor arată cam în felul următor:
[fig1. Durata secvențelor]
Dacă încercăm acum să identificăm etapele mari din punct de vedere al narațiunii, avem următoarele puncte:
- secv. 1-2 sunt introduse cele două personaje și relația dintre ele (expozițiunea, se declanșează intriga)
- secv. 3-21 evoluția celor două personaje, deznădejdea lui Jaacob crește (desfășurarea acțiunii, atinge punctul culminant cu tentativa de sinucidere)
- secv. 22-29 dezvăluirea scrisorilor, moartea lui Jaacob, înmorântarea (deznodământul)
Din acest punct de vedere, momentele cheie ale filmului sunt
- secv 2. întâlnirea celor două personaje
- secv 21. dubla tentativă de sinucidere
- secv 26. confesiunea Leilei și scrisorile de la sora ei
- secv 27. moartea lui Jaacob
Dacă urmărim evoluția tensiunii în funcție de momentele cheie, avem ceva de forma:
[fig2. Momentele cheie ale narațiunii suprapuse duratei secvențelor]
Cum era de așteptat, secvențele cele mai lungi corespund momentelor cheie ale narațiunii. Cu alte cuvinte, atunci când acțiunea este interesantă avem o porțiune mai lungă din timpul fictiv redat în mod continuu. În cazul deznodământului, spre exemplu, secvențele 26 și 27 sunt adiacente în timp fictiv și se întinde pe mai bine de 10 minute, singurul motiv pentru care am ales să nu le grupez a fost unitatea de spațiu și de formă. Celelalte secvențe tind să fie mai scurte și separate de distanțe mai mari de timp, adesea neprecizat.
În concluzie, timpul fictiv (sau diegetic) nu este uniform reprezentat în timp real. În cazul filmului de astăzi, momentele cheie ocupă jumătate din durata totală a filmului, concentrată pe o porțiune foarte scurtă a timpului fictiv (câteva ore), pe când cealaltă jumătate a filmului prezintă secvențe răspândite pe câteva zile. Această distribuție diferă de la un film la altul, însă ce mi se pare reprezentativ din toate aceste lucruri este că putem observa destul de ușor concentrarea sau dilatarea timpului fictiv în funcție de distribuția momentelor cheie, pur și simplu analizând structura secvențelor.
Mulțumim pentru film!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu